Review Chobits

Introducere

Chobits este
considerat unul dintre serialele TV anime clasice, de baza pentru toti
fanii genului, desi a aparut abia in 2000. Este bazat pe o serie de
manga-uri cu acelasi titlu, publicate de CLAMP. Dar merita el cu
adevarat titlul de clasic?

Poveste

Serialul
urmareste indeaproape povestea din manga-uri, facand doar unele
modificari si completari, care, spre deosebire de majoritatea
ecranizarilor, cresc, dupa parerea mea, calitatea povestii. Astfel,
sunt explicate cateva lucruri si tratate unele subiecte care nu se
gaseau in manga.

Setting

Actiunea
se desfasoara undeva in viitorul apropiat, insa locul tipicelor
computere a fost luat de "persocon"/"persocom" (voi folosi varianta cu
n), computere umanoide foarte avansate si foarte populare. Acesti
persoconi arata ca fete sau baieti foarte foarte kawaii [adica
extrem de draguti si simpatici], ascultatori si utili. Si foarte multa
lume are unul (pai si eu mi-as da' pc-ul pe-un persocon!). Exista si
variante mini (mobile) dar de altfel similare, care joaca de exemplu si
rol de telefon. In rest, seamana bine cu Tokyo-ul zilelor noastre (nu
ca l-as sti eu prea bine).

Summary
[spoiler: maxim 3 episoade]

Serialul
urmareste povestea lui Hideki, un baiat de la tara ("din popor" cum ar
zice proful meu de fizica din liceu) care de la coada vacii (literally)
ajunge in Tokyo, ca ronin. [nota: in vremurile vechi, ronin
era un samurai fara stapan. In prezent termenul denota un absolvent de
liceu care nu a reusit sa intre la facultate, si se pregateste sa dea
din nou anul urmator]

Hideki
se adapteaza cu chiu cu vai la viata de oras, desi are probleme mari cu
banii. Si e puternic impresionat de personconi dar realizeaza ca abia
are bani sa traiasca, in nici un caz nu poate cumpara unul. Dar, de
parca cineva il aude cand tipa "VREAU UN PERSOCON!" gaseste o fata
persocon foarte foarte kawaii aruncata la gunoi, infasurata in niste benzi albe.

Si
asta ii schimba viata complet, total, si irevocabil. Hideki e paralel
cu tehnologia, iar fata persocon nu are instalat cam nimic software,
dar pare foarte capabila sa invete. Desi la inceput nu stie sa zica
decat un singur cuvant, Chii (care devine si numele ei), Hideki
insista. Desigur, e greu sa inveti pe cineva atat de multe lucruri, si
deseori Hideki ajunge in situatii grele, jenante, stupide, si in
general enorm de amuzante pentru noi.

Cu ajutorul prietenilor lui ceva mai cunoscatori, Hideki afla ca Chii nu e chiar un persocon obisnuit - ba chiar poate fi un Chobits, un persocon legendar invaluit de mister.

Animatie

Chobits
e foarte bine realizat, pentru un serial TV, desi rareori la nivelul
unui film sau unui OVA bun. Acest lucru e normal, deoarece serialele au
resurse mult mai mici, si ca bani si ca timp (episoadele trebuiesc
produse saptamanal).

Personajele sunt desenate foarte frumos,
foarte apropiat de manga si cu trasaturi clare. Toate fetele au o
tendinta puternica de kawaii, dar nu e vina serialului - asa e povestea, Hideki (saracul baiat) e inconjurat de fete dragute.

Fundalurile
sunt cam putin detaliate uneori, dar destul de bine realizate per
total. Nimic care sa iasa in evidenta prin frumusete insa, rareori
parand ceva mai mult decat functionale. Bine realizate calitativ, dar
pur si simplu functionale. In plus, am senzatia ca in camera la Hideki
apar si dispar elemente dupa necesitati, dar poate mi s-a parut mie Smile).

Sunet

Voci

Vocile personajelor sunt foarte bine alese. (Vorbesc bineinteles de vocile originale, in japoneza). Chii spune "Chii!" exact asa de dulce si kawaii
cum imi imaginam, cu acel tip de voce de fata care te face sa nu poti
refuza nimic. Sumomo are o voce super in concordanta cu personalitatea,
ca si Minoru. In general, nu am ce reprosa in acest domeniu.

Muzica

Tema de deschidere este "Let me be with you"
(cantata de Round Table feat. Nino) si, sincer, nu mi-a placut in mod
deosebit. Linia melodica nu e extraordinara si stilul mi se pare
nepotrivit serialului. Inchiderea este asigurata de "Raison d'Être"
de Rie Tanaka in prima jumatate a serialului, o melodie de asemenea
slabuta, desi mai buna ca "Let me be with you", iar apoi (cu exceptia
ultimului episod) de "Ningyohime", tot de Rie Tanaka, mult superioara celorlalte, si pe care chiar am apreciat-o.

Muzica
din timpul serialului este bine realizata, desi nu spectaculoasa, cu
exceptia a cateva momente in care reuseste sa accentueze un moment sau
un sentiment intr-un mod foarte bun.

Analiza povestii
[ok, spoilers oarecum, dar nimic grav]

Chobits
are o poveste vesela si amuzanta in general, plina de momente haioase,
dar trateaza un subiect mult mai serios: dragostea dintre om si masina.
Si reuseste sa o faca intr-un mod destul de original si suprinzator.
Hideki este foarte nesigur pe sentimentele sale, mai ales ca Yumi si
chiar profesoara lui, Shimizu-sensei, par in anumite momente interesate
de el. Pe masura ce timpul trece, afla ca exista mai multe povesti de
dragoste, independente, in jurul lui, si incepe sa isi puna problema
daca nu cumva este orb la povestea lui. In acelasi timp, Chii ne
incanta prin modul copilaresc in care abordeaza multe probleme banale
ale vietii cotidiene, dar serialul iti da multe indicatii ca Chii este
mai mult decat pare.

Sfarsitul
vine foarte abrupt, in decurs de cateva episoade. Pe la inceputul
episoadelor 22-24 ai senzatia ca e foarte mult neinteles, si ca ar mai
trebui trei sezoane ca acest serial sa se clarifice. Dar povestea se
accelereaza brusc, si inainte sa iti dai seama, serialul se termina.
Sfarsitul e in parte previzibil (cel putin in ceea ce priveste
programul ascuns al lui Chii) dar va rezerva si cateva surprize si
suspans. Si desi finalul e bine realizat, veti avea senzatia ca
serialul trebuia sa fie putin mai lung. Bine, asta e discutabil, poate
ca senzatia de acceleratie din ultimele episoade a fost in parte
intentionata, dar eu unul preferam sa nu aflu raspunsul la atatea
intrebari care te bantuie pe parcurs dintr-o data.

Concluzie

Fara indoiala, Chobits
isi merita titlul de clasic. Este o incantare sa-l vezi, trecand peste
mici neajunsuri, si un model bun pentru multe seriale. Te tine in scaun
prin umor, prin aspectul kawaii dar si prin poveste si, mai
ales in a doua parte, si prin cateva intrebari serioase. Daca nota pare
mica, ei bine asta este pentru ca eu sunt pretentios, si foarte putine
anime-uri (si deocamdata nici un serial) reusesc sa ia 9 sau 10. Tineti
cont va rog, inainte de a interpreta nota, ca il consider cel mai bun
serial anime pe care l-am vazut pana acum.